Betonul este un amestec omogen alcătuit dintr-un liant (cimentul), un amestec de sorturi de agregate (nisip, pietriș, criblură etc.), apă și aditivi în proporții bine stabilite, calculate și verificate, în funcție de aplicația dorită precum și de tehnologiile de preparare respectiv de punere în operă.
Despre beton
Betonul este un amestec omogen alcătuit dintr-un liant (cimentul), un amestec de sorturi de agregate (nisip, pietriș, criblură etc.), apă și aditivi în proporții bine stabilite, calculate și verificate, în funcție de aplicația dorită precum și de tehnologiile de preparare respectiv de punere în operă. Stabilirea tipurilor și dozajelor utilizate într-o compoziție (rețeta) de beton este o etapă foarte importantă, având consecințe directe asupra durabilității și duratei de viață a construcțiilor.Calitatea betonului
Grupul MITLIV dispune de o gamă largă de rețete întocmite în baza unor studii elaborate în conformitate cu legislația în vigoare de Laboratorul de Analize și Încercări în Activitatea de Construcţii, laborator propriu, autorizat de Inspecția de Stat în Construcții. Conformitatea betonului produs în baza acestor studii a fost demonstrată prin:- Rezultate conforme pe betonul proaspăt și întărit, pe probe prelevate de Clienții noștri de la locul de punere în operă și încercate în alte laboratoare terțe.
- Controlul anual de conformitate al betonului produs pe eșantioane prelevate pentru evaluarea conformității de la stațiile de producere beton.
- Menținerea Certificării produsului (beton) acordate de ICECON CERT (Organism de Certificare Acreditat RENAR).
Alegerea tipului de beton
Pentru alegerea tipului de beton necesar proiectului dumneavoastră trebuie să aveți în vedere cerințele prevăzute în Proiectul Tehnic de Execuție și în Caietul de Sarcini al lucrării. Exemplu notație: Un beton clasă de rezistenţă la compresiune C25/30, cu consistență S3, preparat cu ciment II CEM II/A-LL 42,5R si având agregate 0-16mm, se va nota: C25/30-S3-CEM II/A-LL 42,5R/ 0-16 În cazul în care se cere obținerea unui anumit grad de impermeabilitate, gelivitate, se va nota: C25/30-P8-G100-S3-CEM II/A-LL 42,5R / 0-16Clasa de rezistență a betonului
Clasa betonului poate fi definită pe baza rezistenței caracteristice fckcil/fckcub, care sunt rezistențele la compresiune în N/mm², determinate pe epruvete cilindrice de 150/300mm sau pe cuburi cu latura de 150mm la vârsta de 28 zile.| Echivalent clasa | ||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| B50 | B75 | B100 | B150 | B200 | B250 | B300 | B350 | B400 | B450 | B500 | B600 | B700 | ||||
| Clasa de rezistență a betonului | C 2,8/3,5 | C 4/5 | C 6/7,5 | C 8/10 | C 12/15 | C 16/20 | C 18/22,5 | C 20/25 | C 25/30 | C 28/35 | C 30/37 | C 32/40 | C 35/45 | C 40/50 | C 45/55 | C 50/60 |
| fckcil | 2,8 | 4,0 | 6,0 | 8,0 | 12,0 | 16,0 | 18,0 | 20,0 | 25,0 | 28,0 | 30,0 | 32,0 | 35,0 | 40,0 | 45,0 | 50,0 |
| fckcub | 3,5 | 5,0 | 7,5 | 10,0 | 15,0 | 20,0 | 22,5 | 25,0 | 30,0 | 35,0 | 37,0 | 40,0 | 45,0 | 50,0 | 55,0 | 60,0 |
| C140/86 | Bc 3,5 | Bc 5 | Bc 7,5 | Bc 10 | Bc 15 | Bc 20 | Bc 22,5 | Bc 25 | Bc 30 | Bc 35 | Bc 40 | Bc 50 | Bc 60 |
Pentru un beton C25/30, rezistența la compresiune la 28 de zile de la turnarea betonului, determinată pe epruvete cubice cu latura de 150mm, trebuie să fie minim 30 N/mm².
CLASA DE TASARE (în exemplul din notația de mai sus: „S3”)
Lucrabilitatea betonului proaspăt este proprietatea acestuia de a asigura umplerea cofrajelor și înglobarea armăturilor, cu păstrarea omogenității.
Lucrabilitatea se apreciază pe baza consistenței betonului evaluată prin metodele specifice.
Metoda uzuală pentru determinarea lucrabilității este tasarea conului utilizabilă pentru beton cu agregate cu dimensiunea maximă a granulei ≤ 40 mm.
Se disting următoarele clase de consistență ale betonului proaspăt în funcție de care este stabilit modul de transport utilizat de la stațiile de producere beton la locul de punere în operă, de la mijlocul de transport la elementele care urmează a fi realizate și recomandări pentru tipul elementului turnat:
| Clasa de consistență/ Tasare | Caracteristici | Consistența | Pompabil | Tipul de elemente |
|---|---|---|---|---|
| S1 | Tasare între 10 și 40 mm (abatere ±10 mm) | Foarte vârtos | Nu | Betoane rutiere pentru drumuri și orice beton de umplutură care poate fi descărcat din autobasculante. |
| S2 | Tasare între 50 și 90 mm (abatere ±20 mm) | Vârtos | Nu | Fundații din beton armat, stâlpi, grinzi, pereți structurali, având armături rare și procente mici de armare. |
| S3 | Tasare între 100 și 150 mm (abatere ±30 mm) | Moale | Da | Elemente din beton armat având procente de armare medii, fără aglomerări de armături și care permit compactarea corespunzătoare. |
| S4 | Tasare între 160 și 210 mm (abatere ±30 mm) | Foarte moale | Da | Elemente sau monolitizări cu armături dese sau cu dificultăți de compactare. |
| S5 | Tasare > 210 mm (abatere ±30 mm) | Fluid | Da | Elemente din beton a căror realizare necesită o tehnologie de execuție cu betoane foarte fluide. |
CIMENTUL (în exemplul din notația de mai sus: „CEM II/A-LL 42,5R”)
Cimentul este un material care are proprietatea de a forma în amestec cu apa o pastă care, datorită reacțiilor de hidratare, face priză și se întărește fixând rigid granulele de agregat și armăturile în cuprinsul acesteia.
Cimentul se va alege dintre cele a căror aptitudine de utilizare este stabilită, luând în considerare:
- Tehnologia de executare a lucrării;
- Utilizarea finală a betonului;
- Condiţiile de tratare (de exemplu, tratarea termică);
- Dimensiunile structurii (dezvoltarea căldurii de hidratare);
- Agresiunea mediului înconjurător la care este expusă structura (a se vedea clasele de expunere);
- Reactivitatea potenţială a agregatelor faţă de alcaliile din materialele componente.
Rolul cimentului în beton
Cimentul joacă un rol esențial în compoziția betonului, având funcții cheie:
- Legare: Acționează ca un agent de legare, unind agregatele (nisip, pietriș) și apa într-o masă solidă.
- Hidratare: Când este amestecat cu apă, are loc o reacție chimică numită hidratare, generând căldură și formând cristale ce întăresc structura betonului.
- Rezistență: Cantitatea și tipul de ciment influențează rezistența finală a betonului. Cimentul Portland este cel mai utilizat datorită proprietăților sale de întărire.
- Durabilitate: Folosit conform normativelor în vigoare, cimentul contribuie la durabilitatea betonului, rezistând condițiilor meteorologice și agresiunilor chimice.
- Formabilitate: Ajută la obținerea unei consistențe adecvate pentru turnare, facilitând formarea diferitelor structuri.
Clasificarea cimentului
Cimenturile se produc în trei clase de rezistență: 32,5, 42,5 și 52,5, fiecare dintre acestea în două variante privind rezistența inițială (normală „N” sau mare „R”).
În betoanele obișnuite se folosesc cimenturi de clasa 32,5 și 42,5, iar în betoanele de înaltă rezistență cimenturi de clasa 42,5 și (în special) 52,5.
La hidratarea cimentului se degajă căldură. Pentru betoane uzuale, turnate în elemente subțiri (maxim 0,80 m grosime), se pot folosi cimenturi obișnuite cu rezistența inițială normală „N” sau mare „R”.
Atunci când grosimea elementelor este mai mare de 0,80 m, se folosesc cimenturi cu căldură de hidratare redusă („LH”), care previn apariția fisurilor de contracție termică.
Cimentul utilizat de MITLIV
CIMENTUL CEM II/A-LL 42,5R, folosit la majoritatea rețetelor create de laboratorul MITLIV, este un ciment PORTLAND cu calcar tip LL, cu rezistență inițială mare (42,5 R), fabricat de ROMCIM A CRH COMPANY (fost LAFARGE România), partener MITLIV de peste 15 ani.
Este un ciment optim, proiectat pentru utilizare în toate elementele și structurile din beton și beton armat, răspunzând performanțelor prevăzute în proiectele de construcții.
Caracteristici definitorii:
- Rezistență inițială mare;
- Obținere de beton cu păstrarea lucrabilității și o compactitate superioară.
Domenii de utilizare
Conform NE O12-1:2022 și SR EN 206+A2:2021:
- Construcții civile și industriale: fundații, stâlpi, grinzi, planșee din beton armat;
- Drumuri, poduri, viaducte, tuneluri, lucrări inginerești;
- Elemente prefabricate din beton;
- Construcții hidrotehnice: canale, galerii;
- Mortare uscate, adezivi pentru plăci ceramice și polistiren.
| Descriere | Exemple expunere | Combinații de clase de expunere / Clasa minimă beton | BNA (Beton Nearmat) | BA (Beton Armat) |
|---|---|---|---|---|
| La interior | Interiorul clădirilor cu destinație de locuit sau birouri | X0 | C8/10 (B150) | XC1 C16/20 (B250) |
| La exterior - Fără îngheț | Fundații sub nivelul de îngheț | X0 | C8/10 (B150) | XC2 C16/20 (B250) |
| Cu îngheț dar fără contact cu ploaia | Garaje deschise acoperite, pasaje etc. | XF1 | C25/30 (B400) | XC3 + XF1 C25/30 (B400) |
| Îngheț și contact cu ploaia | Elemente exterioare expuse la ploaie | XF1 | C25/30 (B400) | XC4+ XF1 C25/30 (B400) Beton rutier (BcR) |
| Îngheț-dezgheț cu agenți de dezghețare | Elemente ale infrastructurii rutiere orizontale | XM2+XF4 | C30/37 Nu are corespondent | XM2+ XD3+ XF4+(XC4) C35/45 Nu are corespondent Beton rutier (BcR) |
| Verticale (în zona de stropire) | XF4 | C30/37 Nu are corespondent | XF4+ XD3+ XC4 C35/45 Nu are corespondent |
IMPERMEABILITATEA BETONULUI
Betonul impermeabil este un tip special de beton formulat pentru a rezista la penetrarea apei. Este utilizat frecvent în construcții de fundații, bazine, tuneluri și structuri expuse la umiditate. Compoziția sa include aditivi care îmbunătățesc rezistența la apă, cum ar fi agenți de impermeabilizare sau fibră de polipropilenă.
Pentru a obține cele mai bune rezultate, este important să respectați proporțiile corecte ale materialelor și să utilizați tehnici adecvate de amestecare și turnare.
Betonul impermeabil P8 se referă la o clasă specifică de beton cu proprietăți ridicate de impermeabilitate. Indică faptul că betonul poate rezista la presiuni mari de apă, fiind utilizat în structuri unde expunerea la apă este semnificativă, cum ar fi fundații, bazine sau tuneluri.
Această clasă asigură o protecție eficientă împotriva infiltrării apei, fiind adesea obținută prin adăugarea de aditivi speciali în compoziția betonului, precum și prin tehnici adecvate de amestecare și turnare.
Factori care influențează permeabilitatea betonului:
- Finețea de măcinare a cimenturilor (cu cât cimentul este mai fin, cu atât scade permeabilitatea).
- Dozajul de ciment (creșterea dozajului de ciment reduce permeabilitatea).
- Tipul de ciment (cimenturile cu adaosuri necesită o cantitate mai mare de apă, ceea ce poate mări permeabilitatea).
- Finețea agregatului fin - nisip (creșterea fineții nisipului mărește permeabilitatea; se preferă agregate calcaroase).
- Tratarea betonului după punerea în lucrare (păstrarea betonului proaspăt în mediu umed pentru cât mai mult timp reduce permeabilitatea).
- Utilizarea aditivilor în compoziția betonului (utilizați corect, aceștia reduc considerabil permeabilitatea).
- Existența unor solicitări de întindere și a unor eforturi de compresiune peste limita de fisurare (acestea cresc permeabilitatea).
GELIVITATEA
În timpul exploatării anumitor construcții, în perioadele de iarnă, betonul din aceste elemente este supus ciclurilor alternante de îngheț-dezgheț. Dacă betonul întărit este saturat cu apă, deteriorarea sa poate duce la distrugerea rapidă prin exfoliere și dislocări.
Acest fenomen apare din cauza tensiunilor interne rezultate în urma măririi volumului apei înghețate (cu cca. 9%) în porii și fisurile betonului, ceea ce determină creșterea permeabilității, reducerea masei, scăderea rezistențelor mecanice și a modulului de elasticitate.
Gradul de gelivitate (STAS 3518-89)
Gradul de gelivitate se definește prin numărul de cicluri de îngheț-dezgheț succesive pe care epruvetele de beton saturate cu apă le pot suporta fără ca:
- Reducerea rezistenței la compresiune să fie mai mare de 25%.
- Modulul de elasticitate să scadă cu mai mult de 15%.
- Pierderea în greutate să depășească 5% comparativ cu epruvetele martor.
În schimb, gelivitatea betonului exprimă aptitudinea acestuia de a rezista fără deteriorare la variațiile climatice, atunci când este utilizat corespunzător în mediul înconjurător.